Kovesi, anchetată din nou de Inspecția Judiciară. De ce o acuză acum procurorii pe șefa DNA

„Inspecția Judiciară a exercitat acțiunea disciplinară față de doamna Laura Codruța Kovesi, procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție („DNA”) pentru manifestări care aduc atingere onoarei profesionale și prestigiului justiției săvârșite în exercitarea sau în afara exercitării atribuțiilor de serviciu și nerespectarea deciziilor Curții Constituționale, abateri disciplinare prevăzute de art. 99 lit. a) și ș) din Legea nr. 303/2004. În motivarea acțiunii s-a reținut că procurorul șef al DNA a încălcat dispozițiile explicite ale Deciziei Curții Constituționale nr. 611 din 03 noiembrie 2017 prin refuzul de a se prezenta în fața Parlamentului României – Comisia specială de anchetă a Senatului și Camerei Deputaților pentru verificarea aspectelor ce țin de organizarea alegerilor din anul 2009 și de rezultatul scrutinului prezidențial și de a furniza informațiile solicitate sau de a pune la dispoziție celelalte documente sau mijloace de probă deținute, utile activității comisiei”, a transmis Inspecția Judiciară, printr-un comunicat de presă.

Reprezentanții Inspecției au mai precizat că acțiunea disciplinară a fost înaintată Secției pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii care va decide cu privire la răspunderea procurorului șef al DNA.

Aceasta este a treia acțiune disciplinară declanșată de către Inspecția Judiciară pe numele șefei DNA.

În urma unor verificări, instituția a constatat că procurorul șef al DNA a comis două abateri disciplinare după ce și-ar fi delegat consilierul judecător, Dana Tițian, să efectueze controale la două servicii teritoriale. Raportul a fost transmis Secției pentru Procurori a CSM.

O altă abatere disciplinară a procurorului șef al DNA, constatată de inspectori, se referă la înregistrările apărute în spațiul public, din timpul unei ședințe de lucru, pe data de 18 iunie 2017.

„Procurorul șef al DNA s-a exprimat în sensul combaterii efectelor negative în planul imaginii si credibilității instituției, generate de Decizia CCR 68/2017, prin instrumentarea urgentă a unor dosare „cu miniștri”, de impact mediatic, și-a exprimat dezacordul cu privire la caracterul legal, definitiv și general obligatoriu al Deciziei CCR 68/2017 și a folosit exprimări inadecvate la adresa Curții Constituționale și a unui judecător al Curții Constituționale, inducând ideea în cadrul opiniei publice că unul din criteriile în funcție de care se prioritizează soluționarea dosarelor este impactul mediatic al acestora și calitatea oficială a persoanelor cercetate”, spuneau inspectorii, într-un comunicat de presă, în ianuarie.